Search This Blog

Followers

Labels (etichete)

. blackbird (2) adevar istoric (2) adoptie (1) alb-negru (7) ambulanta (1) amintiri (2) anca-ieseanca (16) animal rescue (1) arhitectura (8) arta (4) autumn (27) balcon (8) bipezi (5) biserica (4) black and white (9) Black Sea (1) botanical garden (3) Bucovina (1) bw photography (6) calatorie virtuala (1) Caponigro (2) Casa Moruzi (1) cat (9) catel (1) citadina (11) city (19) civilizatie (9) contrejour (6) copaci (10) Copou (6) crazy world (6) Danelin (1) dog (9) Easter (3) Eminescu (1) faintheartedness (1) flori (12) flower (12) fotografie alb negru (6) Golia (1) gradina botanica (14) graffiti (1) green (5) iarna (29) iasi (85) ieseanca (10) instantaneu (5) istorie (5) Italia (1) iute (2) Kojemeako (6) landscape (12) limba romana (7) lumina (3) macro (24) manastire (2) mila (1) Moldova (4) monument istoric (2) motor fest iasi (1) natura (1) NEW YEAR (4) nostalgii (3) orasul (21) Palatul Culturii (4) Parcul Expozitiei IASI (1) pasari (5) Paste (4) peisaj (10) peisaj rural (3) people (7) periferie (3) pet adoption (2) pets (2) pisica (8) plante (3) politica (6) primavara (16) protest (4) rain (4) rainbow (1) Rapa Galbena (1) rasarit (3) Romania (9) Romania azi (88) Romania today (8) Romanica (6) Rosia Montana (2) salvati teii (2) snow (10) soare (7) spatii verzi (4) spring (18) strada (9) strada Toma Cozma 16 B (1) street photo (13) struti (1) summer (7) sunrise (2) sunset (2) tei (2) the Village Museum Bucharest (1) toamna (20) traditii (1) trees (9) Ukraine (2) urban (7) Vama jud. Suceava (2) vara (3) viaggio virtuale (1) Viena (2) vrabii (2) Vrancea (1) weather (2) winter (31) worldchanging (1) zapada (6) zid (1) zona crepusculara (14) zuzu (3)

Translate

11.10.17

fustita rosie, sau despre aptitudini, inclinatii, talente si bunici

Aveam vreo 13, 14 ani, cind mama mi-a cumparat o fusta rosie, de vara, tin minte si ca era din poplin. Nu stiu daca mai exista tesatura asta, dar denumirea era similara cu bumbac 100%. S-a terminat anul scolar si-am plecat in vacanta, la bunici, ca de obicei. Mai primisem cu ceva vreme in urma, nu mai stiu de la cine si o carticica pentru copii, mai marisori cred, care se chema "Anicuta Peticuta  si Naica Peticel". Nu-mi amintesc tot din ea, doar ca Anicuta Peticuta si Naica Peticel, erau 2 personaje de pe coperta, cusute din resturi de material textil, adica din petice. Mi-au placut asa demult,ca m-am apucat sa mi-i cos pe fusta rosie. Am muncit ceva, o sa fac un desen ca sa va arat cam cum imi amintesc ca erau. Ei, si dupa ce mi-am terminat opera, chiar iesise foarte frumos, fusta a disparut. Am cautat-o de-am  ametit, n-a fost chip sa dau de ea. Dupa vreo 2 ani, cind nu-mi  mai venea, normal, am descoperit-o intr-o lada, in care tinea bunica costumele nationale, pe care le cususe ea in scoala normala, cred. De ce scoala normala...abia acum ma intreb...? Banuiesc ca pentru ca se invatau niste norme, reguli, nu ca restul scolilor ar fi fost anormale, dar accentul aici era pus pe niste lucruri importante de stiut in viata, pentru o persoana cu o oarecare educatie. Se invata cum se aseaza o masa festiva,cum se serveste, cum sa te porti in diverse situatii, un bagaj de cunostinte elementare, care azi lipsesc multora. Din nefericire, ma incearca banuiala ca tot acolo fetele erau invatate ca baietii sint niste creaturi care nu le vor decit raul.
Mai trebuie sa va explic si de ce mi-a ascuns bunica fusta. Pentru ca era ROSIE!!! In conceptia bunicii, culoarea rosie era indisolubil legata de femeile usoare, de pacat si de lucruri rusinoase, in general :) Asadar, rosul era interzis cu desavirsire in vestimentatie.
Asta nu inseamna ca nu mi-am iubit bunicii. Am incercat sa-i inteleg si cred ca au fost si ei, la rindul lor, supusi unor prejudecati si restrictii absurde, poate in copilarie, poate si mai tirziu.







Keops, Kefren si Mikerinos


6.10.17

Ziua mondiala a zimbetului!

Mondiala sa fie.
Sa zimbim deci, impreuna :)
Poza asta mi-a amintit gluma cu compunerea despre "seara la tara".

E seara. 
Pe malul apei, Maria mulge vaca. 
In apa se vede invers. 


25.9.17

Sint aici,

doar un pic ocupata cu altele.
Am multe de povestit, blogului, evident, dar mai trebuie sa amin un pic.
Doar citeva poze de vara/toamna, sau toamna/vara.





17.9.17

duminica pm.

Disponibilitatea sufleteasca vine din bogatia interioara?
Bogatia interioara de unde vine?  Este vorba di "avere o essere" as zice, cartea celebra a lui Erich Fromm care a facut atita vilva si pe care nu m-am invrednicit s-o citesc.
Am dat cautare si am gasit multe texte despre bogatia interioara. Ideea e ca mai toti stam bine cu teoria, dar...stiti continuarea!
 Asta e primul rezultat cred, il pun aici, merita citit.




13.9.17

13 septembrie 2016, preluare de pe fb

Reportaj din balcon.

Marti, 13, la cafea.
Se lumineaza mai tirziu, dar diminetile nu-s inca foarte reci. Mai am destule flori care ma inveselesc, petunii, vizdoage si muscate care infloresc mereu. Trandafirul japonez (hibiscus) caruia i-am gasit un loc prielnic, a inflorit toata vara si inca mai are boboci. Azaleea infloreste si ea non-stop, iar o gloxinie s-a hotarit sa faca o ultima floare, uriasa. Violetele africane infloresc a 2-a oara in vara asta, nu stiu ce le-am facut! Doi gugustiuci prosti, masculi ambii probabil, se fugaresc pe sub nasul meu, in loc sa manince griul pe care il pun pentru ei. Se apropie ora cind traficul devine maxim, dar am inceput sa ma obisnuiesc, Baietii care muncesc la trotuare s-au prezentat la treaba.





11.9.17

timpul

Timpul meu si timpul in general. Al meu e mereu prea putin, sau tot mai putin, cum vreti s-o luati. Timpul celalalt cam la fel.
Dupa aceasta profunda filozofare matinala, o sa dispar o vreme, undeva unde ma asteapta munca adevarata a unei femei. Inca un motiv pe lista regretelor ca nu m-am nascut barbat, baiat, mascul. Din copilarie m-a urmarit regretul asta, nu-mi mai amintesc foarte exact de ce, dar erau mereu motive sa sufar ca nu pot face aia sau ailalta, doar pentru ca-s fata. Eh...
Poze deci.
De ieri, cind iar n-am putut sta cuminte in casa.